Muntii Siriu - catre Lacul Vulturilor

Data: 1 Mai 2011
Participanti: Alis, Iulia, Radu, Virgil, Vlad, Hasmig si eu
Locatia: Muntii Siriu, judetul Buzau


I' m back. Dupa o lunga perioada în care prea multe s-au întâmplat, si în care prea putin am fost la munte, I' m back. ;) A fost o iarna fara iesiri, cu exceptia celei din Retezat despre care voi scrie alta data.
Înca o data încercam sa ajungem la Lacul Vulturilor, dupa ce acum 1 an mai încercasem în prima mea experienta pe munte. Mai multe despre prima iesire in muntii Siriu aici.
Nici de data asta nu am reusit, insa a treia oara, care va fi curând, va fi una cu noroc.

Hotarâram o mica iesire de 1 mai, si ca sa nu ne precipitam in vesnicele locuri de pe Valea Prahovei sau Vama Veche, alegem sa mergem în Întorsura Buzaului, si eventual sa încercam înca o data sa ajungem la Lacul Vulturilor. 
 
Mica pauza la Lacul Siriu:

 

Valea Nehoiului vazuta de la Lacul Siriu: 

Ajungem în localitatea Întorsura Buzaului, locul unde voiam sa ne cazam. Pensiunea era foarte bine îngrijita si ospitaliera. (pensiunea Beatrice) însa localitatea era dezamagitoare, nimic de vizitat sau de facut vreo plimbare.

Decidem sa mergem la Brasov, profitam de vremea buna, ne plimbam si facem poze. Decidem ca vom intra a doua zi în traseu, mai ales ca de data asta ma documentasem, stiam unde e intrarea si cam pe unde trebuie sa mergem.

Brasov vazut din zona zidului cetatii:

Brasovul vazut din turnul Vânatorilor:

Radu, sus în turnul Vânatorilor:

Mim, prin oras:

Poza de grup:

Încheiem ziua cu vin rosu si alb, la pensiunea unde eram cazati. Înca nu eram siguri daca vom aborda traseul pana sus la Lacul Vulturilor. Virgil isi dorea, eu însa ziceam ca nu prea aveam asa mult timp la dispozitie.

Dimineata totusi, am decis sa încercam, dar având în vedere ca nu eram prea bine echipati, si ca weekendul e mai mult de relaxare , vom merge cât vom putea, si apoi ne întoarcem.

De la pensiune dimineata vedeam masivul Ciucas:

În drum spre traseu am vizitat si rezervatia de zimbri din Bradet (Întorsura Buzaului). Nu erau prea spectaculosi, niste vaci ceva mai mari. Un zimbru:

De data asta am nimerit traseul, mai citisem câte ceva stiam un pic mai multe acum. Cu toate acestea, traseul este foarte prost marcat, si semnalizat. Intr-o intersectie, desi am mers cu un alt grup care voia sa ajunga tot la Lacul Vulturilor, am facut dreapta in loc de stânga, am gresit drumul si astfel am pierdut cam 1 ora balaurind aiurea. Eu si Virgil ne-am promis ca data viitoare cand mergem acolo, sa punem în acel loc o placuta indicatoare .

Intrarea în traseu se face prin Valea Neagra. Cum treci peste viaduct, se face un drum pietruit care coboara, spre stânga în sensul de mers spre Brasov. Masinile pot fi lasate aici, si se porneste pe picioare pâna la podul ce traverseaza Buzaul.

Viaductul din Valea Neagra:

Intrarea în traseu, pe lânga cabana Valea Neagra:

Pe drum ne-am întâlnit cu alt grup de drumeti, am mers o vreme cu ei. Am gresit cu totii drumul si în final ne-am separat. Marcajul este banda rosie, traseul este destul de usor, însa este destul de prost semnlizat.

Poza pe traseu, Virgil cocotat:

Cascada pe traseu:

Poza pe traseu:

Dupa vreo 4-5 ore de mers, am decis ca e mai bine sa ne întoarcem. Vom reveni alta data, vom pleca în traseu de dimineata devreme, asa cum se face, si asta se va întâmpla curând. :)

Un weekend mai mult de relaxare dupa toata perioada agitata din ultimele luni, care mi-a redeschis pofta de drumetii. Sper sa fie cât mai multe, si cât mai spectaculoase anul asta.