Posted by Catalin Sandu | 0 comments

Weekend în Olanda

Când: 19-20 Octombrie 2013
Participanți: eu, Jose, Alina și Vali
Ruta: Bruxelles - Amsterdam - Delft - Gouda - Rotterdam - Bruxelles

English version will be added soon!

Ziua 1:


Vali și Alina au venit din nou în vizită pe la mine (ce bine!) și pentru că Bruxelles e cam mic și au cam văzut tot data trecută, am decis să încercăm puțin Olanda. Deși planul inițial era să ne ”facem de cap în Amsterdam”, am decis că e mai bine să facem un mic tur al Olandei.

Așa că sâmbătă dis-de-dimineață demarăm. Nu înainte ca Alina să se plângă că e prea noapte afară ca să deschidă ochii și să coboare din pat! E adevărat, aici suntem mai la nord și soarele răsare mai târziu și apune devreme iarna.

Și am pornit la drum. În doar 2 ore suntem deja la Amsterdam. Traseul e foarte simplu: prin Antwerp, Breda și apoi Utrecht tot pe autostrăzi mergem. Nu ne-am putut abține să nu remarcăm cu tristețe că România nu va avea niciodată o astfel de infrastructură: 6 benzi pe sensul de mers, asfalt impecabil.

Parcăm mașina lui Jose într-o parcare pe acoperișul unei clădiri. Aici am fost pentru prima dată într-un lift pentru mașini. E cam ciudată senzația de a fi într-o mașina cărată de un lift.
Amsterdam de pe acoperișul clădirii:


Pornim la explorat orașul. Alina și Vali par încântați. Asta e bine, mă bucur că le place. După vreo 1km de mers suntem deja în centru. Amsterdam nu e un oraș mare, are doar 700 000 de locuitori dar este MEREU aglomerat și plin de turiști.

Ajungem în piața centrală: Dam Square. Mii de oameni și un parc de distracții cu tematică de Halloween. Aceleași tiribombe erau aici și în 2008 când am fost aici cu Andreea și Florin.


În drum spre Dam Square ne-am oprit și în Flowe Market. Pe lângă flori, aici au și o plantă mai specială, una care te face vesel.


În Amsterdam TOTUL este mai scump ca la Bruxelles. O cafea ajunge pe la 4 euro, un simplu sandviș 6-7 euro. Și nu ne-am dus într-un restaurant de fițe. La Bruxelles un sandviș și o cafea nu ar fi mai scump de 5 euro, dar bănuiesc că și salariile lor sunt mai mari ca în Belgia.

Amsterdamul e plin de energie. Oameni și biciclete se foiesc peste tot, e un haos general dar tocmai asta îi dă un farmec orașului. Asta și canalele. Oriunde te-ai uita sunt mii de oameni, mii de biciclete și canale.


Oamenii sunt dichisiți și aranjați, în schimb bicicletele lor sunt ultimele jafuri: vechi, ruginite, cu o singură viteză, fără cine știe ce dotări pentru confort. Cu toate asta toată lumea e pe bicicletă: mame cu copii, oameni care vin de la cumpărături, bătrâni. Să conduci mașina prin Amsterdam este stresant. Permanent trebuie să ai grijă la bicicliști. Lor pur și simplu nu le pasă, ei au întotdeauna prioritate și uite așa te poți alege cu mașina zgâriată.



Poză de grup, fără Jose:


Niște hipioți care făceau un ban cinstit prin crearea de baloane de săpun într-o piață. Simpatici de-altfel. Le-am pus acolo un cent-doi să aibă pentru săpun și apă.


Am dat apoi o fugă prin Cartierul Roșu, vestita zonă unde prostituția se face legalizat în vitrine. ”Marfa” era variată și pentru orice gust: de la pițipoance la femei bătrâne, de la fete cu silicon la travestiți și transexuali. Cartierul forfotea de puștani și în general de tineri sub 23 de ani, deși era doar ora 12 ziua. Ici colo câte un personaj aborda o domniță din vitrină pentru a negocia prețul. Tariful e standard: 50 euros - 15 minutes for a fuck and a suck.

Tot aici am văzut și un tânăr care probabil luase ceva mai mult decât un joint. Avea pupilele mari și privea pierdut după care pur și simplu s-a prăbușit în genunchi în fața noastră. Nu a pățit nimic grav dar genunchii lui au făcut trosc.  A 2-a zis sigur va avea ceva dureri pe ici pe colo. Destul de derutantă imaginea lui căzând pur și simplu, but...this is Amsterdam!

Am plecat din Amsterdam. Alina și Vali au rămas cu o impresie plăcută. Poate vor reveni!? Next destination: Delft. Delft e un orășel mic, cam cât Râmnicu Vâlcea. În schimb, este un puternic centru universitar. După ce ne cazăm decidem să dăm o tură prin oraș. O ploaie torențială ne cam împiedică însă. Plecăm abia după ce se lasă noaptea.

Câteva poze din micul oraș:


Spre deosebire de Amsterdam, aici e calm și liniște. Canale, străzi înguste, case cochete în care lumea ia cina. Noi alergăm prin ploaie pentru a găsit ORICE deschis care să ne potolească foamea.
 

Parcă suntem într-o poveste. Eu așa mă simt. Un om, doi pe stradă, liniște, apă, multă apă și case cochete. E plăcut să vezi toate astea, dar cred că e destul de plictisitor să trăiești aici.


Undeva lângă piața centrală și biserica noua a orașului:



Reușim să găsim un restaurant indian deschis. Prețurile sunt foarte mari și din păcate mâncarea nu s-a dovedit a fi cea mai bună. O sticlă de apă costă 4.5 euro. O supă costă 5 euro. Asta e, nu avem de ales, nu am găsit nimic altceva deschis și oricum cam astea sunt prețurile în Olanda. Eu și Alina la masă:


Prima oară la un restaurant indian. Mi-am luat o supă interesantă făcută din humus, lenile și mere și un ceai foarte ciudat cu lapte. Supa se numește Mulligatawny Soup.
Cred că alegerea lui Jose, pui cu curry și orez a fost mult mai bună.

Ziua 2: Ne-am trezit relaxați și surpriză: ploaia și vremea rea erau duse departe. Un soare plăcut și o temperatură de 16 grade erau numai-bune pentru plimbări. Următoarea destinație: Gouda, unde se fabrică faimoasa brânză Gouda.
Orașele în Olanda sunt foarte aproape unele de altele. Nici nu îți dai seama când ieși dintr-un oraș și ai intrat într-altul. Asta și pentru că e o țară foarte mică, și pentru că au o infrastructură excelentă. De fapt, Olanda este una din cele mai dens populate țări din lume și este foarte urbanizată.

Un lucru uimitor era faptul că mai peste tot GPS-ul mașinii ne indica că suntem SUB NIVELUL MĂRII! Ceea ce înseamna că terenul pe care ne aflam fusese recuperat din mare de către olandezi. E uimitor!!! Un sistem dens de canale și diguri protejează tot acest teren de a fi invadat de apele mării.

Gouda este un orașel micuț de doar 70 000 de locuitori și pentru că era duminică, senzația de pustiu era puternic accentuată.Canele, case cochete și o atmosferă liniștită descriu acest oraș.



Primăria orașului:


Am avut norocul să găsim un magazin plin cu brâznă deschis. Vânzătorul era un tip rotofei care părea că știe totul despre toată brânza din lume. Ne-am decis cu greu după o jumătate de oră de privit mirosit și degustat. De fapt, am degustat atât de mult că eu mă simțeam deja plin. Plin de brânză.
Am ales un sortiment cu porocale: yammi!
Mai erau feluri de brânză cu pesto, cu chilli, cu muștar, cu peperonni, cu usturoi și cu multe multe altele. 


Am plecat din Gouda încântați de brânză și de micul oraș. Următoarea destinație: Rotterdam.
Rotterdam e al doilea mare oraș din Olanda și cel mai mare port din Europa. A fost distrus în al doilea război mondial așa că arată diferit de restul țării. E nou, cu bulevarde largi și zgârie nori. Nu arată deloc a Olanda ci mai degrabă a un oraș din Germania.

Un muzeu al portului este amenajat în Rotterdam și e gratuit. Cum eram noi în trecere pe acolo, un nene paznic ne-a invitat să vizităm o barjă folosită acum 100 de ani pentru a transporta materiale de construcție la Bruxelles. E uimitor să vezi cum într-un spațiu foarte mic din barjă fusese amenajată o mică bucătărie, un dormitor și chiar un fel de dormitor pentru copii cu 2 pătuțe din sticlă.

Poză din muzeul-port:

Și o poză cu câțiva zgârie nori din Rotterdam:


După ce am gustat o combinație originală de gogoși și clătite mici și foarte pufoase numite Poffertjes am plecat înapoi către casă, către Bruxelles.

Thanks for coming Alina & Vali!

0 comments: