Data: 24-31 Iulie
Participanţi: Iulia, Ioana, Radu, Eu
Acest post este unul special, ce nu are legatură cu muntele, este rezumatul vacanţei de vară în care ne-am decis să mergem la Praga.
Episodul 1 : Budapesta
Traseul fusese stabilit cu mult timp în urmă, dar nici până în ultima săptămână nu era clar cine o să vină şi cine nu, cu ce maşină sau maşini vom merge. În final, am rămas noi 4, şi pentru că vecinii mi-au tăiat o roată, şi pentru ca primăria mi-a ridicat maşina ce nu incomoda pe nimeni, a fost destul de clar că vom merge cu furia roşie a lui Radu.
Drumul Horezu - Budapesta l-am făcut în 10 ore; şoseaua este ok până la graniţă, dar o data intrat în Ungaria, chiar am simţit o schimbare: iarba era tunsă pe marginea drumului, casele erau mai îngrijite, nu mai erau câini vagabonzi.
Am ajuns la Budapesta seara, autostrada de la Szeged este impecabilă, deşi cam aglomerată.
Budapesta s-a dovedit o surpriză plăcută, am rătăcit pe străzi căutând hostelul şi am rămas cu o impresie plăcută. Întreg centrul arată precum zona 'Izvor-Eroilor-Calea Victoriei' dar este mult mai mare. De fapt, Budapesta este foarte întinsă, mai mare ca Bucureştiul. În permanenţă am căutat să o compar cu Bucureştiul, iar în final concluzia e clară: Bucureşti - Budapesta : 0 - 1
Strada unde se află hostelul:
Am decis să facem o mică plimbare, pentru a ne obişnui cu locul şi pentru a ne dea seama ce putem vizita a doua zi. Străzile sunt mai frumoase, clădirile vechi, cu diferite decoraţii pe pereţi sau la fereste, sunt cele care fac diferenţa. Nu am vazut blocuri comuniste, nu am văzut câini, nu sunt atât de multe maşini pe stradă.
Sunt şi aurolaci si homleşi pe stradă, este şi mizerie şi praf, dar asta nu m-a deranjat foarte tare. Se simte un aer mai cosmopolit, e multa agitaţie in Budapesta, e altfel decât la Bucureşti.
Pentru că nu aveam hartă, am rătăcit prin centru. Am ajuns la Dunăre, peste podul Erzebeth (Elisabeth) şi am fost surprins că Dunărea e atât de mică. O mai văzusem la Galaţi. Aici însă e luminată, amenajată, folosită în scop turistic. Dunărea de pe podul Erzebeth:
Podul Erzebeth:
Am decis să facem un tur cu una din bărcile de pe Dunăre, pentru ca deja era târziu şi eram cam obosiţi, dar nu voiam înca la somn:).
Zona hotelurilor de 5 stele:
Turul cu bărcuţa m-a adormit de tot. O tanti îmi tot povsetea în franceză despre clădiri şi istorie, dar pe mine m-a luat somnul şi am moţăit într-una.
Chain-Bridge văzut de pe vaporaş:
Era cam frig, ne-a bătut vântul până am îngheţat. Eu venisem pregătit de zile toride, cu echipamentul de turist cocalar: şort şi multe tricouri. Mare greşeală. :))
A doua zi a plouat întreaga zi aşa că ne-am limitat plimbarea destul de mult. Am decis să urcăm cu funicularul pana la castelul Buda. Daca nu ar fi plouat ar fi fost mult mai frumos.
Budapesta văzuta de pe terasa castelului Buda:
Parlamenul si Dunărea văzute din acelaşi loc.
Am mers apoi la piaţa Eroilor. Văzusem poze, îmi plăcea că aduce puţin cu Place de la Concorde. Din nou ploaie şi frig.
Am avut ocazia să mănânc un gulaş delicios la un restaurant din zona acestei pieţe. Nu ştiu cum se prepară la noi în ţară dar cel pe care l-am mâncat a fost foarte bun.
Din nou la parlament, plimbându-ne pe străduţe:
O poză cu Dunărea, şi am pornit la drum căci seara trebuia să fim la Viena pentru a ne putea caza.
Budapesta mi-a făcut o impresie bună dar nu grozavă. Nu se compara cu Amsterdam sau Paris, dar este mult mult mult înaintea Bucureştiului. Cred că voi reveni cândva aici pentru a vedea mai mult, sperând la vreme mai bună.
Din nou pe autostradă, din nou regrete ca România se zbate în sărăcie, ca noi nu avem şosele şi nici nu vom avea curând...
Participanţi: Iulia, Ioana, Radu, Eu
Acest post este unul special, ce nu are legatură cu muntele, este rezumatul vacanţei de vară în care ne-am decis să mergem la Praga.
Episodul 1 : Budapesta
Traseul fusese stabilit cu mult timp în urmă, dar nici până în ultima săptămână nu era clar cine o să vină şi cine nu, cu ce maşină sau maşini vom merge. În final, am rămas noi 4, şi pentru că vecinii mi-au tăiat o roată, şi pentru ca primăria mi-a ridicat maşina ce nu incomoda pe nimeni, a fost destul de clar că vom merge cu furia roşie a lui Radu.
Drumul Horezu - Budapesta l-am făcut în 10 ore; şoseaua este ok până la graniţă, dar o data intrat în Ungaria, chiar am simţit o schimbare: iarba era tunsă pe marginea drumului, casele erau mai îngrijite, nu mai erau câini vagabonzi.
Am ajuns la Budapesta seara, autostrada de la Szeged este impecabilă, deşi cam aglomerată.
Budapesta s-a dovedit o surpriză plăcută, am rătăcit pe străzi căutând hostelul şi am rămas cu o impresie plăcută. Întreg centrul arată precum zona 'Izvor-Eroilor-Calea Victoriei' dar este mult mai mare. De fapt, Budapesta este foarte întinsă, mai mare ca Bucureştiul. În permanenţă am căutat să o compar cu Bucureştiul, iar în final concluzia e clară: Bucureşti - Budapesta : 0 - 1
Strada unde se află hostelul:
Am decis să facem o mică plimbare, pentru a ne obişnui cu locul şi pentru a ne dea seama ce putem vizita a doua zi. Străzile sunt mai frumoase, clădirile vechi, cu diferite decoraţii pe pereţi sau la fereste, sunt cele care fac diferenţa. Nu am vazut blocuri comuniste, nu am văzut câini, nu sunt atât de multe maşini pe stradă.
Sunt şi aurolaci si homleşi pe stradă, este şi mizerie şi praf, dar asta nu m-a deranjat foarte tare. Se simte un aer mai cosmopolit, e multa agitaţie in Budapesta, e altfel decât la Bucureşti.
Pentru că nu aveam hartă, am rătăcit prin centru. Am ajuns la Dunăre, peste podul Erzebeth (Elisabeth) şi am fost surprins că Dunărea e atât de mică. O mai văzusem la Galaţi. Aici însă e luminată, amenajată, folosită în scop turistic. Dunărea de pe podul Erzebeth:
Podul Erzebeth:
Am decis să facem un tur cu una din bărcile de pe Dunăre, pentru ca deja era târziu şi eram cam obosiţi, dar nu voiam înca la somn:).
Zona hotelurilor de 5 stele:
Turul cu bărcuţa m-a adormit de tot. O tanti îmi tot povsetea în franceză despre clădiri şi istorie, dar pe mine m-a luat somnul şi am moţăit într-una.
Chain-Bridge văzut de pe vaporaş:
Era cam frig, ne-a bătut vântul până am îngheţat. Eu venisem pregătit de zile toride, cu echipamentul de turist cocalar: şort şi multe tricouri. Mare greşeală. :))
A doua zi a plouat întreaga zi aşa că ne-am limitat plimbarea destul de mult. Am decis să urcăm cu funicularul pana la castelul Buda. Daca nu ar fi plouat ar fi fost mult mai frumos.
Budapesta văzuta de pe terasa castelului Buda:
Parlamenul si Dunărea văzute din acelaşi loc.
Am mers apoi la piaţa Eroilor. Văzusem poze, îmi plăcea că aduce puţin cu Place de la Concorde. Din nou ploaie şi frig.
Am avut ocazia să mănânc un gulaş delicios la un restaurant din zona acestei pieţe. Nu ştiu cum se prepară la noi în ţară dar cel pe care l-am mâncat a fost foarte bun.
Din nou la parlament, plimbându-ne pe străduţe:
O poză cu Dunărea, şi am pornit la drum căci seara trebuia să fim la Viena pentru a ne putea caza.
Budapesta mi-a făcut o impresie bună dar nu grozavă. Nu se compara cu Amsterdam sau Paris, dar este mult mult mult înaintea Bucureştiului. Cred că voi reveni cândva aici pentru a vedea mai mult, sperând la vreme mai bună.
Din nou pe autostradă, din nou regrete ca România se zbate în sărăcie, ca noi nu avem şosele şi nici nu vom avea curând...
E frumoasa tare Budapesta!
RăspundețiȘtergereMai Cata, si din piata Eroilor, treceai strada, mergeai pe podul de acolo si in dreapta era castelul cu statuia "dubioasa". N-o mai ratezi data viitoare! :)
RăspundețiȘtergereRaluca
PS Auzi, da' eu de ce trebuie sa fiu mereu anonim la tine aci?? Ca eu nu vreau sa-mi fac smecherie de-asta :P
Auzi la el "Anonim spunea..." Da' am si eu nume :(((
RăspundețiȘtergere