Data: 30-31Octombrie
Participanţi: Cromy, Petre, Dana, Magda, Ciprian si eu
Locaţia: Munţii Lotrului
Traseu efectuat: Saua Lupului, Varful Fratosteanu, Voineasa
O luna aproape de la utima iesire, cantonamentul cu EcoXtrem care inca ma pune pe ganduri si iata s-a ivit o ocazie de a merge din nou la munte. Chiar aveam nevoie de o iesire; Zilele astea scurte, rutina de la munca ma cam istovisera si ma simteam foarte plictisit. Parca era mai fain asta vara cand era lumina si puteai iesi mereu p'afara.
Desi nu am mai reusit sa conving pe nimeni sa vina, ( Ioana, Radu si Bogdan sunt niste suciti :) ) am plecat cu Cromy si prietenii lui cu destinatia Voineasa. Nu am avut timp sa citesc nimic despre locul unde mergem, oricum e acasa intr-un fel asa ca nu eram foarte entuziasmat. M-a convins insa previziunea de vreme frumoasa asa ca vineri am fugit un pic mai devreme de la munca la locul de intalnire. La ora 19 eram deja plecati.
De data asta nu am mai luat eu masina, nu trebuie sa mai conduc asa ca weekendul asta se anunta unul de relaxare.:)
Mic popas in Valcea pentru cumparaturi si apoi din nou la drum. Pe la 11 am ajuns la cabana din Voineasa. Afara era de-a dreptul ger, iar hotelul LOTRU, imens si parasit completa un peisaj sumbru al statiunii.
Ziua1:
Facuseram inca de vineri seara un plan in functie de ce dorea fiecare sa faca. Eu , Petre si Cromy am decis sa facem un mic traseu 'de incalzire' pana la Saua Lupului, iar ceilalti au decis sa ne astepte la cabana urmand ca dupa masa sa facem impreuna un alt traseu.
Toamna:
Scurta incalzire in frigul diminetii, si la drum. Pentru ca nu am avut timp, nu m-am documentat deloc despre traseele de aici, am vazut doar pe Google Earth ca muntii nu sunt foarte inalti asa ca nu imi faceam griji de un traseu dificil.
Petre in iarba inghetata:
Desi aveam o harta si o descriere cam suspecta a traseului, luata de pe un site, nu am reusit sa gasim marcajul care pur si simplu era inexistent. L-am vazut de 2 ori dupa care a disparut.
Urcus prin padure:
Am inceput urcusul prin valea unui parau, si dupa 30' de mers prin balarii am hotarat ca mergem aiurea, si am inceput sa urcam un versant cam abrupt. Stratul gros de frunze moarte facea urcusul cam dificil, alunecam mereu dar pana la urma am ajuns toti 3 pe coama dealului. Imi placea aerul tare al diminetii, nu mai e cald cum era vara trecuta. Palcuri de iarba inghetata, niste colibe parasite, padurea scuturata de frunze + multe scrijelituri pe copaci datand din 1985 ne dadeau senzatia ca ne-am intors in timp. :)
Petre si Cromy sus pe Saua Lupului:
De sus de pe Coama Lupului peisajul era fain. In stanga aveam localitatea Ciunget, in departare se vedeau muntii Capatanii (cred ca si Varful Ursu se vede de acolo), iar in dreapta intreaga Voineasa, dominata de hotelul parasit. Eram deja in intarziere asa ca ne-am grabit sperand sa gasim totusi traseul ala care teoretic era prin zona. :)
Mai pe dibuite, mai instinctiv, ne-am afundat in padure pe poteci coborand cu grija prin frunzis si crengi. Desi panta era abrupta, stratul moale si gros de frunze atenua orice cadere, asa ca mi s-a parut coborarea destul de amuzanta. Puteam topai si sari, nu ma durea nimic daca picam :)
Ar fi fost frumos sa mergem pe traseu, sa admiram culorile padurii, dar a fost ok si asa...un mic antrenament si o plimbare un pic mai anevoioasa.
Am ajuns la cabana ceva mai tarziu decat prevazusem, repaus pentru a manca ceva si pentru a ne scutura incaltamintea de frunze si iarba si din nou la drum, de data asta pe versantul nordic. Nu aveam o tinta, de data asta mergeam cat doream, intrucat am plecat tot grupul.
Hotelul Lotru, cel mai mare hotel din Voineasa, acum e doar o ruina parasita:
In drum, am traversat complexul de hoteluri. Totul era parasit, pustiu, parca eram intr-un film de groaza. Singurele fiinte vii din complexul asta imens era cativa cai, mate, 2 catei si noi. Era o atmosfera un pic ciudata acolo, dar totusi era frumos.
Totul era parasit in complexul turistic:
Eu nu ma simteam foarte ok inca din vale, asa ca dupa 30 de minute de mers am decis sa ma intorc, sa iau o pastila ceva si sa incerc sa ma odihnesc. Cred ca oboseala din ultimele saptamani isi facea efectul. Am donat aparatul foto si batul de trekking, si m-am intors catre cabana. Am dat o tura prin complexul parasit, cateva poze si apoi m-am intors.
Hotelul Lotru:
Seara am facut plimbare prin Voineasa, cautand un loc unde sa mancam o ciorba calda. Voineasa e un orasel mic, iar dupa ce apune soarele e aproape pustiu. Cateva blocuri si cateva becuri in centru, cand si cand un om pe strada cu o vaca pe care o aduce de la pasunat. Miros de fum de lemne, un aer rece, noapte ...seamana un pic cu Horezu:)
Ziua2:
S-a dovedit a fi ceva mai eficienta, de data asta chiar am ajuns pe creasta, si de data asta chiar am urmarit bine traseul. :)
Pe traseu:
Am decis sa ajungem pe varful Fratosteanu ( 2053 m ), cel mai inalt dintre muntii din zona. Vremea buna, traseul usor si placut au facut din urcusul de 1h si jumatate unul foarte frumos.
Creasta Fagaras, acoperita de zapada se vede in departare:
De sus, am admirat lacul Vidra, unde ne aduceau ai mei pe mine si pe sora-mea cand eram mici, crestele din jur, iar in departare Muntii Fagaras acoperiti de zapada.
Lacul de acumulare Vidra, cel mai mare de pe raurile interioare:
Ma entuziasma si ma intrista un pic sa revad Fagarasul, imi aducea aminte de drumetia spre Moldoveanu. Oare ar trebui sa cotinui cu EcoXtrem? Oricum, ceea ce am facut in acest weekend este lejer, nu se compara cu ce faceam cand mergeam cu ei.
Cred ca timpul ma va ajuta sa decid ce e mai bine sa fac. Oricum iesirea a fost benefica si relaxanta. Vremea grozava a avut un rol decisiv de data asta.
In loc de final:
Participanţi: Cromy, Petre, Dana, Magda, Ciprian si eu
Locaţia: Munţii Lotrului
Traseu efectuat: Saua Lupului, Varful Fratosteanu, Voineasa
O luna aproape de la utima iesire, cantonamentul cu EcoXtrem care inca ma pune pe ganduri si iata s-a ivit o ocazie de a merge din nou la munte. Chiar aveam nevoie de o iesire; Zilele astea scurte, rutina de la munca ma cam istovisera si ma simteam foarte plictisit. Parca era mai fain asta vara cand era lumina si puteai iesi mereu p'afara.
Desi nu am mai reusit sa conving pe nimeni sa vina, ( Ioana, Radu si Bogdan sunt niste suciti :) ) am plecat cu Cromy si prietenii lui cu destinatia Voineasa. Nu am avut timp sa citesc nimic despre locul unde mergem, oricum e acasa intr-un fel asa ca nu eram foarte entuziasmat. M-a convins insa previziunea de vreme frumoasa asa ca vineri am fugit un pic mai devreme de la munca la locul de intalnire. La ora 19 eram deja plecati.
De data asta nu am mai luat eu masina, nu trebuie sa mai conduc asa ca weekendul asta se anunta unul de relaxare.:)
Mic popas in Valcea pentru cumparaturi si apoi din nou la drum. Pe la 11 am ajuns la cabana din Voineasa. Afara era de-a dreptul ger, iar hotelul LOTRU, imens si parasit completa un peisaj sumbru al statiunii.
Ziua1:
Facuseram inca de vineri seara un plan in functie de ce dorea fiecare sa faca. Eu , Petre si Cromy am decis sa facem un mic traseu 'de incalzire' pana la Saua Lupului, iar ceilalti au decis sa ne astepte la cabana urmand ca dupa masa sa facem impreuna un alt traseu.
Toamna:
Scurta incalzire in frigul diminetii, si la drum. Pentru ca nu am avut timp, nu m-am documentat deloc despre traseele de aici, am vazut doar pe Google Earth ca muntii nu sunt foarte inalti asa ca nu imi faceam griji de un traseu dificil.
Petre in iarba inghetata:
Desi aveam o harta si o descriere cam suspecta a traseului, luata de pe un site, nu am reusit sa gasim marcajul care pur si simplu era inexistent. L-am vazut de 2 ori dupa care a disparut.
Urcus prin padure:
Am inceput urcusul prin valea unui parau, si dupa 30' de mers prin balarii am hotarat ca mergem aiurea, si am inceput sa urcam un versant cam abrupt. Stratul gros de frunze moarte facea urcusul cam dificil, alunecam mereu dar pana la urma am ajuns toti 3 pe coama dealului. Imi placea aerul tare al diminetii, nu mai e cald cum era vara trecuta. Palcuri de iarba inghetata, niste colibe parasite, padurea scuturata de frunze + multe scrijelituri pe copaci datand din 1985 ne dadeau senzatia ca ne-am intors in timp. :)
Petre si Cromy sus pe Saua Lupului:
De sus de pe Coama Lupului peisajul era fain. In stanga aveam localitatea Ciunget, in departare se vedeau muntii Capatanii (cred ca si Varful Ursu se vede de acolo), iar in dreapta intreaga Voineasa, dominata de hotelul parasit. Eram deja in intarziere asa ca ne-am grabit sperand sa gasim totusi traseul ala care teoretic era prin zona. :)
Mai pe dibuite, mai instinctiv, ne-am afundat in padure pe poteci coborand cu grija prin frunzis si crengi. Desi panta era abrupta, stratul moale si gros de frunze atenua orice cadere, asa ca mi s-a parut coborarea destul de amuzanta. Puteam topai si sari, nu ma durea nimic daca picam :)
Ar fi fost frumos sa mergem pe traseu, sa admiram culorile padurii, dar a fost ok si asa...un mic antrenament si o plimbare un pic mai anevoioasa.
Am ajuns la cabana ceva mai tarziu decat prevazusem, repaus pentru a manca ceva si pentru a ne scutura incaltamintea de frunze si iarba si din nou la drum, de data asta pe versantul nordic. Nu aveam o tinta, de data asta mergeam cat doream, intrucat am plecat tot grupul.
Hotelul Lotru, cel mai mare hotel din Voineasa, acum e doar o ruina parasita:
In drum, am traversat complexul de hoteluri. Totul era parasit, pustiu, parca eram intr-un film de groaza. Singurele fiinte vii din complexul asta imens era cativa cai, mate, 2 catei si noi. Era o atmosfera un pic ciudata acolo, dar totusi era frumos.
Totul era parasit in complexul turistic:
Eu nu ma simteam foarte ok inca din vale, asa ca dupa 30 de minute de mers am decis sa ma intorc, sa iau o pastila ceva si sa incerc sa ma odihnesc. Cred ca oboseala din ultimele saptamani isi facea efectul. Am donat aparatul foto si batul de trekking, si m-am intors catre cabana. Am dat o tura prin complexul parasit, cateva poze si apoi m-am intors.
Hotelul Lotru:
Seara am facut plimbare prin Voineasa, cautand un loc unde sa mancam o ciorba calda. Voineasa e un orasel mic, iar dupa ce apune soarele e aproape pustiu. Cateva blocuri si cateva becuri in centru, cand si cand un om pe strada cu o vaca pe care o aduce de la pasunat. Miros de fum de lemne, un aer rece, noapte ...seamana un pic cu Horezu:)
Ziua2:
S-a dovedit a fi ceva mai eficienta, de data asta chiar am ajuns pe creasta, si de data asta chiar am urmarit bine traseul. :)
Pe traseu:
Am decis sa ajungem pe varful Fratosteanu ( 2053 m ), cel mai inalt dintre muntii din zona. Vremea buna, traseul usor si placut au facut din urcusul de 1h si jumatate unul foarte frumos.
Creasta Fagaras, acoperita de zapada se vede in departare:
De sus, am admirat lacul Vidra, unde ne aduceau ai mei pe mine si pe sora-mea cand eram mici, crestele din jur, iar in departare Muntii Fagaras acoperiti de zapada.
Lacul de acumulare Vidra, cel mai mare de pe raurile interioare:
Ma entuziasma si ma intrista un pic sa revad Fagarasul, imi aducea aminte de drumetia spre Moldoveanu. Oare ar trebui sa cotinui cu EcoXtrem? Oricum, ceea ce am facut in acest weekend este lejer, nu se compara cu ce faceam cand mergeam cu ei.
Cred ca timpul ma va ajuta sa decid ce e mai bine sa fac. Oricum iesirea a fost benefica si relaxanta. Vremea grozava a avut un rol decisiv de data asta.
In loc de final:
Mie imi place mult zona, eu zic ca a iesit bine. Azi faci un munte mare ( ca Fagaras), weekend-ul urmator te plimbi pe plaiuri frumoase. E bine sa schimbi :)
RăspundețiȘtergereAi dreptate Marius. Acum uitandu-ma din nou pe poze imi dau seama ca e frumos in muntii din Valcea. :)
RăspundețiȘtergere